Ochii

Ochii negrii, de care am vorbit prea putin si pe care nu i-am uitat niciodata..
Ne-am reintalnit, cum ne-am promis candva . Ne-am intalnit si-am fost, pentru prima data, cum mi-am dorit mereu sa fiu. In bratele lui, la miezul noptii, intr-un parc pustiu si un frig ingrozitor.
N-am vorbit, pentru ca noi niciodata n-am avut nevoie de cuvinte. Sa-i ascult inima batand atat de tare mi-a fost deajuns.
Si mi-a zambit ca atunci, cu aceeasi privire care imi intoarce paginile sufletului si ma cunoaste cu totul, fara nici o intrebare.. Fir-ar al dracului de zambete, ca de ele ma tot indragostesc..

Tu ai simtit?

Nu stiu daca ai simtit vreodata singuratatea aia, cand nici o suta de suflete in jurul tau nu te mai incalzesc. Nici mama, nici frate, si oricat de plina de oameni ar fi camera in care esti, tu toti simti ca esti ultimul om de pe pamant..
Ei bine daca n-ai simtit-o, stai linistit. O sa-ti vina si tie randul.

Ma doare sufletul gol

 Ma trezesc in fiecare dimineata cu pofta de viata, dar adorm amintindu-mi ca tot imi pierd mintile..
Cand ajungi sa nu mai intelegi nimic la tine, sa stii ca nu esti pe drumul cel bun. Si tu sa nu faci ca mine. Tu sa privesti inapoi, sa intelegi care pasi i-ai facut gresit, sa te-n drepti si sa mergi inainte..
Eu am privit inapoi, de un milion de ori, dar niciodata nu mi-am vazut greselile, nu am invatat nimic.. Si m-am intors in trecut de atatea ori, incat nu am mai reusit sa imi revin.. Am ramas acolo, inapoi, cu toate usile inchise in jurul meu..