miercuri, 5 octombrie 2011

O să..

Nu pot ..
Nu pot să trăiesc cu ideea că am fost la câţiva kilometrii de tine şi nu te-am atins..
Şi-o să te sun .. şi chiar dacă am să regret, o să te sun şi o să fiu fericită o săptămână , după care o să mă întorc la vodka si la pisica mea , cu si mai multe urme pe suflet , dar o să te văd.. O să îmi zâmbeşti cum ai făcut prima dată , o să te sărut şi-o să-mi rămână iar mirosul pielii tale îmbibat în suflet .. O să o iau de la capăt cu visele si cu tâmpeniile mele , dar o s-o fac , aşa cum am făcut de fiecare dată . Dintodeauna , cele mai dureroase palme mi le-am dat singură .. şi nici acum nu fac excepţie.
Să nu m-aştepţi , o să apar pur şi simplu , si la fel dispar ..

4 comentarii:

  1. Ai grija de sufletul tau, o sa suferi rau dupa .. dar stii si tu asta. Am facut si eu de multe ori ca tine, si a durut teribil, dar timpul ala scurt am fost fericita.

    RăspundețiȘtergere
  2. fericirea scurta e dureroasa tare cand o traiesti in amintiri...palpatii ale mintii si revarsari de memorie..fragmente divine si secunde pierdute in spatiu...te ranesc si deschid mii de rani....mai bine nefericit decat sa traiesti o viata in amintirea fericirii..

    RăspundețiȘtergere
  3. cinci secunde de placere sunt in stare sa compenseze cinci secole de suferinta?!? fericirea si durerea masoara timpul fiecare in felul ei... dar suntem oameni si ne supunem. Good luck!

    RăspundețiȘtergere
  4. Extraordinare postari , Rebecca !
    Mereu imi dau lacrimile cand le citesc . Oarecum ma regasesc in postarile tale .
    Scrii foarte frumos ! Succes in continuare !

    RăspundețiȘtergere